Valuri de viață – Recenzie

Coperta_valuri-de-viataAutor: Lina Moacă

Anul apariției: 2015

Citate: Valuri de viață

Editura: Herg Benet

Nota: 3.5/5

SYNOPSIS:

Dacă la vârsta de nouă ani Irina Albu își pierde părinții într-un stupid accident de mașină, nouă ani mai târziu se îndrăgostește. Dar nu oricum și nu de oricine. Căile imprevizibile ale tinerei fete sunt cu totul aparte. Cu cât își dorește mai mult să-și trăiască viața, cu atât viața se încăpățânează s-o trăiască pe ea, după reguli implacabile.
Va putea supraviețui o inimă într-un tărâm fără speranță?

În primul rând îi mulțumesc autoarei Lina Moacă pentru șansa de a citit această carte.

Legat de conținutul celor 428 de pagini am multe de spus. A fost o carte bunicică, cu plusuri și minusuri. În principiu cartea prezintă o poveste de dragoste adolescentină condimentată și ușor idealizată.

O avem în centru pe tânăra Irina Albu, o elevă aflată în ultimul an de liceu. Bunicul ei, ultima rămășiță de familie pe care o mai are, este bolnav astfel ea se mută de la liceul cu internat pe care îl urma în Franța, la un liceu din București pentru a fi mai aproape de acesta.  Aici viața i se schimbă, își face prieteni noi, dar ține legătura și cu Jen, o bună prietenă de la fosta ei școală.  Suntem martori la o frumoasă poveste de dragoste și la tipicele încercări ale vieții. Robert Groza se dovedește a fi primul tip care reușește să îi atragă atenția protagonistei, iar ce a urmat apoi a fost… un roman fain :).

Mă gândeam ce aș putea scrie ca să vă fac să aveți o imagine cât mai clară asupra cărții, astfel încât să știți dacă e pe gustul vostru sau nu și am ajuns la concluzia că ar fi ok să fac două liste. Una cu puncte forte și una cu puncte slabe ale romanului.

 Încep cu minusurile cărții. Ceea ce mie nu mi s-a părut chiar ok, asta ca să închei cu o notă optimistă expunând punctele forte 🙂

PUNCTE SLABE:

  • Clișeele
    – sunt sătul până peste cap de tema dramei din copilărie.
    – veșnica poveste cu eleva noua și băiatul popular și adorat de toate fetele.
    – nu sunt nici fanul elevei veșnic diferită, specială, care se îmbracă total diferit față de celelalte, de parcă restul al fi un întreg alcătuit din păpuși din plastic, iar ea e singura sălbatică care se îmbracă decent și nu se dă cu ruj… serios acum.
  • Vocile…
    Undeva pe la începutul cărții -doar în primele pagini/capitole, a fost ceva ciudat. Irina auzea în capul ei vocile părinților ei, morți de nouă ani, care îi dădeau sfaturi și îi spuneau ce să facă. Și la un moment dat ei și-au luat la revedere și au plecat… și tipa efectiv se simțea prost, îi părea rău că nu mai auzea voci…
  • Dialogul
    După părerea mea dialogul a fost destul de slăbuț în cartea asta. Nu în sensul că a lipsit, în sensul că nu a avut consistența și logica pe care mi-aș fi dorit-o. Irina poartă discuții ciudate. Nu vorbește ca o adolescentă. Niciunul dintre ei nu vorbesc de parcă ar avea 18 ani. Dialogul este aplatizat. Observ aceleași tendințe în replicile tuturor, de parcă ar fi aceeași persoană pusă să vorbească din perspectiva altui personaj, ceea ce în esență este adevarat deoarece asta face autorul, dar nu știu, mi-ar fi plăcut să aibă stiluri mai diferite de a dialoga în funcție de fiecare personaj.
    Ceea ce vreau să spun este că adolescenții ăștia și majoritatea personajelor din carte vorbesc de parcă se află la curtea regală în Anglia victoriană sau ceva de genul. Tot ce spun e profund și atât de supra analizat și atât de plin de „trăiri” interioare. E prea detaliat și „drama queen” în tot ce spun… teatralizat.
  • Unele replici
    Au existat câteva faze care m-au enervat pe tot parcursul cărții. Pur și simplu îmi venea să mă sinucid când le citeam. Este într-un fel legat de ceea ce spuneam la punctul trecut despre dialog. Au un stil atât de nenatural de a conversa. Urăsc „alintul” pe care Irina îl are pentru bunicul ei. Ea continuă să îi spună „moșneagul meu învechit” iar de aici continuare variază. De asemenea bunică-su îi mai spune „iubito” sau „iubita moșneagului”. Eu nu accept așa ceva, e prea ciudat 🙂 Chiar dacă înțeleg că nu are alte sensuri, sună atât de anormal, atât de nenatural. Nimeni nu spune asta. Cel puțin nu pe la Suceava.

Presupunând că am fost rău destul acum e timpul să trecem la adevăratele motive pentru care ar trebui să ignorați punctele slabe și să citiți cartea asta. Nu mă înțelegeți greșit, cartea a fost bună, atâta doar că mi-au displăcut unele chestii.

PUNCTE FORTE

  • Povestea
    Deși puțin clișeică, povestea în sine a fost savuroasă de urmărit. A fost interesantă și intrigantă, deși previzibilă uneori, a fost destul de captivantă încât să o citesc și să îmi mai și placă. Conflictul ăsta între trecut și prezenta iubire dintre personaje e destul de atractiv.
  • Victor Sima
    Exact. Un personaj. Personajul ăsta a adus cărții o steluță întreagă. Este unu dintre puținele personaje care poartă dialoguri normale și nu folosește comparații ciudate sau replici super deep sau chestii de genul. Este un personaj amuzant, seducător, influent și care antrenează lucrurile și conduce la evenimente interesante. Puțină controversă în lumea deja încurcată a Irinei Albu și a lui Robert Groza.
  • Acel moment când…
    Pur și simplu am adorat o anumită chestie la cartea asta. În mod clar stârnește câteva reacții și sentimente când o citești.
    Am să las o poză să lămurească puțin lucrurile 🙂
    10984146_920072761408930_7453026166868778561_nSă fiu al naibii dacă nu mi-a plăcut la nebunie momentul când am realizat asta. M-a făcut atât de curios încât am stat de cartea aia până am terminat-o din momentul în care am realizat că totul e bine, dar totuși mai erau peste 100 de pagini 🙂 Maximă treaba asta.
    Și dacă tot suntem la „acel moment când…”
    535224_953771638039042_1974291317904828281_nȘi asta mi s-a întâmplat :))
  • Finalul
    Cel mai mare punct forte al cărții îl constituie finalul. De mult timp o carte nu a mai avut un final atât de… pe gustul meu. Nu pot să vă spun care este finalul pentru că v-aș distruge plăcerea lecturii, dar aveți încredere, finalul merită tot. Orice problemă ai avea cu cartea înainte, finalul te face să treci cu vederea. Dacă începutul a fost puțin clișeic, un final mai original și mai surprinzător nu puteam spera să găsesc.
    Reținem, cel mai bun final de carte de până acum. Mereu aveam câte o chichiță, mereu eram nemulțumit de modul în care se termina o carte înainte, dar acum chiar nu am ce spune. Un final bun. Foarte bun.

Per ansamblu cartea a fost bună. Se citește ușor. Stilul de scriere este puțin cam încărcat de figuri de stil, iar descrierea este mai profundă decțt m-as fi așteptat, dar nu este o carte care se citește greu, ba din contră. De fapt toată această descriere artistică îi dă o notă poetică, e puțin liniștitor, reverberează până adânc în interiorul cititorului- și bănuiesc că impactul este și mai mare dacă este citită de un adolescent, publicul țintă al cărții.

De asemenea este prima carte pe care o citesc de la această editură și recunosc că nu am fost dezamăgit. Chiar puțin impresionat aș putea spune. Autorii români contemporani au intrat de curând în vizorul meu și plănuiesc să citesc cât mai mulți. Deoarece am o bază destul de consistentă de cărți clasice, presupun că îmi permit să „studiez” puțin ce se mai întâmplă cu scriitorii de prin România. Dacă ceilalți sunt măcar pe jumătate la fel de buni ca Lina, atunci nu prea pierd nimic.

A citit cineva cartea? V-a plăcut?

Până ne recitim, spor la citit 🙂

Anunțuri

8 gânduri despre &8222;Valuri de viață – Recenzie&8221;

    • Poate ai nevoie de un impuls… Finalul. Ai incredere in mine, Finalul e baza. FINALUL ALA MERITA TOT. Nu ii fac reclama, are si minusuri si chestii care pur siu simplu nu isi au locul… dar finalul, au inima… finalul ala. M-am indragostit de finalul ala…

      Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s