Natașa, bărbații și psihanalistul – Recenzie

Natasa-Alina-Culea__Natasa-barbatii-si-psihanalistul__606-716-149-6-785334300787

Autor: Natasa Alina Culea

Citate: Natașa, bărbații și psihanalistul

Anul apariției: 2007

Editura: ePublishers

Nota: 4.5/5

Descriere

Ce vă va atrage la acest roman, odată ce îl veți lua în mână? Scenele fierbinți? Da, veți găsi câteva, însă rămâne să descoperiți dvs. dacă vor fi atât de fierbinți pe cât speră voyeur-ii. Personaje masculine la fel de fierbinți ca cele feminine? nu vă păcălesc: de personaje masculine romanul nu duce lipsă, și veți eroi de toate felurile. O aventură urbană, o poveste ca un voal de emoții despre băieți și fete, multe scene cu sare și piper povestite cu umor – cu un psihanalist la mijloc? Fără îndoială aventură și poveste – însă cu o puternică fibră de autoficțiune. Urmați-o așadar, pe eroina romanului într-o călătorie a descoperirilor erotice și, deopotrivă, a descoperirilor de sine, care vă va purta până departe, în Africa!

Wow. Ştiţi acel momemnt în care îţi faci curaj şi citeşti câţiva autori români contemporani şi eşti aşa, între două ape, nici mulţumit nici dezamăgit, undeva la mijloc? Atunci daţi-mi voie să vă spun unde aţi greşit. E importatnt cu care autor român începi. Mi-a plăcut cartea Nataşa, bărbaţii şi psihanalistul deoarece m-a făcut să îmi doresc din nou să gust din autorii români.

Înainte să încep ar trebui să facem o mică distincţie că să fie totul clar. Din moment ce atât autoarea cât şi personajul principal al romanului poartă numele de Nataşa, mi se pare evident faptul că ar trebui să nu facem confuzie între persoana reală şi personaj. Aşadar mă gândeam ca autoarei să îi spunem simplu Alina, iar Nataşa – personajul, să rămână pur şi simplu Nataşa, din moment ce numele i se potriveşte atât de bine.

Cartea Alinei este atât de frumos scrisă şi are atât de bine îmbinate elementele unei cărţi bune încât mi-a venit greu să cred că citesc ceva „made in Romania”. Pur şi simplu nu trăda nimic. Începând de la personaje şi până la povestea în sine, cartea a fost un deliciu.

Povestea o urmăreşte pe Nataşa, o tipă seducătoare, plină de secrete şi învăluită într-o aură de mister care te hipnotizează. Fără ca ea să ştie într-adevăr ce efect are asupra celorlalţi, în primă instanţă noi o vedem aşa cum se vede ea, o femeie obişnuită la finalul unei relaţii din care simţea că nu mai putea face parte. Pe măsură ce înaintăm în lectură din situaţiile prezentate ne dăm seama de aceste calităţi pe care autoarea nu ni le expune decât în mod indirect. Desigur că, unul dintre lucrurile pe care le-am apreciat la Nataşa a fost faptul că ea este perfect conştientă de frumuseţea ei, este directă şi are trăsături de caracter puternice, însă senzualitatea gesturilor şi secretele trecutului ei ne sunt dezvăluite doar în urma anumitor interacţiuni.

Cum spuneam, romanul începe cu o Nataşa puţin bulversată aflată la finalul unei relaţii de 6 ani cu Luca. Puţin ameţită şi dezorientată din cauza umbrelor recentelor evenimente din viaţă ei un timp caută să se redescopere, apoi se descide că a venit timpul să îşi caute o nouă jumătate. Diferite tipologii de bărbaţi trec prin viaţa -şi prin patul – Nataşei. Mi s-a părut de-a dreptul fasincant să urmăresc toate acele modele masculine atât de invariabile în activităţile lor specifice bărbatești dar atât de diversificaţi prin individualităţile lor. Bărbaţii din viaţa Nataşei care vin şi pleacă sunt diferiți, asta-i adevărat, dar din păcate au în comun o serie detrăsături negative. Cea mai predominantă în rândul pretendenţilor Nataşei este lipsa lor de inedit şi a gustului de aventură, la care se adaugă dezastrosul ingredient al incapacităţii de a o iubi aşa cum ea îi iubeşte pe ei.

Textul este presărat pe alocuri cu întrebări retorice, dar foarte subtil direcţionate spre cititor. Întrebările Nataşei sunt oarecum general valabile şi pot de asemenea să constituie un îndemn pentru cititor să stăruie asupra anumitor lucruri şi aspecte din viaţa sa: „Există diplomaţie în finaluri?”

Anumite pasaje mi-au amintit cât de pretenţioase pot fi femeile ceea ce m-a condus inevitabil la o porţie sănătoasă de amuzament. Da. Cartea are pasaje la care pur şi simplu lăcrimezi de atâta râs. Un roman pseudo-amuzant, ăsta e crudul adevăr 🙂
(Ştiu că nu ar trebui dar nu mă pot abţine. Era la un moment dat o fază în care un tip se despărţea de Nataşa pentru că voia să se vadă cu alta şi după ce pleacă el, ea face o scenă puţin melodramatică, tipul începe să o sune :). Ajungem şi la partea amuzantă. Nataşa era flatată dar făcea pe inabordabila, apoi tipul a început să-i bată în geam şi i-a spus să deschidă uşa. Deschide Nataşa uşa aşa, cu un aer de superioriate şi tipu-i spune că şi-a uitat portofelul la ea :)) – trecând peste faptul că sunt un povestitor cam palid să ştiţi că situaţia a fost mult mai amuzantă în carte, credeţi-mă :)) )

Stilul de scriere este superb. Alina creează nişte cadre foarte… nu ştiu exact cum să le spun. De parcă ar fi un vis. De parcă ai citi un vis, exact aşa. Totuşi, o jumătate de steluţă am luat cărţii tocmai din cauza stilului de scriere. A fost atât de concentrată făcând o incursiune adâncă în interiorul personajului ei, care cumva a reuşit să îl facă pliabil pe propria noastră persoană (fiecare dintre noi este Nataşa în momentul în care citim cartea) încât a cam neglijat descrierile situaţiilor, a lucrurilor concrete, vizibile. A avut momente în care descrierea era foarte plastică, însă mi-aş fi dorit ca acele momente să fie mai lungi şi mai dese. Desigur, această observaţie e cu două tăişuri. Dacă ar fi avut mai multe descrieri plastice probabil că ar fi redus din efectul acesta de autentificare a cititorului cu personajul.

Cartea în sine este despre regăsirea de sine şi despre o întoarcere carte „eu-ul” nostru interior. Te redescoperi pe tine însuţi cititnd această carte, imaginându-ţi reacţiile tale în cazul în care ai fi fost în locul Nataşei.

Am mai remarcat un echilibru al evenimentelor pe tot parcursul cărţii, de parcă am asistat la un milion de începuturi de carte toate fără final. Mi-a plăcut asta, a fost ceva ce nu am mai întâlnit până acum. Această lipsa de evoluţie sau de involuţie a acţiunii, de parcă Nataşa ar avea mai multe tentative de a începe o nouă viaţă şi de parcă le abandonează imediat ce îşi dă seama că iar a greşit.

Nataşa jonglează cu stările. Oscilează de la entuziasm şi optimism la nepăsare şi pesimism. Este un personaj complex şi, aşa cum am mai spus de un milion de ori până acum, te poţi identifica foarte uşor cu ea. Mi-a plăcut sensibilitatea ei, rafinamentul sau brutalitatea discursului şi cel mai mult mi-au plăcut poeziile. În interiorul cărţii găsim poezii scrise de Nataşa cea care suferă, cea care are nevoie de alinare. Nataşa cea care are nevoie să se exteriorizeze şi să se elibereze de emoţii scriind poezii.

Cartea a fost magnifică şi nesperat de bună. Situaţiile, trăirile şi toate lucrurile care i se întâmplă Nataşei sau persoanelor din jurul ei sunt atât de naturale, atât de autentice şi posibile. Alina ne dezvăluie viaţa unei femei din România, din București mai exact, care trece prin dezamăgirile pricinuite de natura umană, de superficialitatea şi nepăsarea bărbaţilor care o înconjoară.

Spre surprinderea mea, psihanalistul nu a avut rolul la care mă aşteptăm, şi mi-a plăcut asta. Imprevizibilul e cea mai importantă calitate la o carte (după părerea mea). Iniţial, după ce citisem câteva pagini mă aşteptam ca atunci când începe Nataşa şedinţele de psihanaliză să se îndrăgostească de tipul ăsta şi totul să se transforme într-o mare şi frumoasă poveste clişeică, dar nu. Şedinţele de psihanaliză nu fac decât să ne ajute să săpăm puţin mai adânc în sufletul Nataşei, şi implicit în al nostru. Foarte făină ideea.

Una peste alta o să vă spun că romanul acesta a fost superb, mi-a plăcut la nebunie. Chiar nu am ce să-i reproşez.

Vi-l recomand cu dragă inima.

Până ne recitim, spor la citit 😉

Anunțuri

13 gânduri despre &8222;Natașa, bărbații și psihanalistul – Recenzie&8221;

    • Asa este. Prima data cand am incercat probabil ca tocmai de asta nu mi-au placut, pentru ca ma asteptam sa nu imi placa, dar acum, cand am citit cartea Natasei, despre care auzisem atatea nu am putut sa ma abtin, mi-a placut la nebunie.

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s