Lupii trecutului. Sofia – Recenzie

lupii-trecutului-sofia-3303-4

Autor: Natașa Alina Culea

Citate: Lupii trecutului. Sofia

Anul apariției: 2016

Editura: Librex

Nota: 5/5

Descriere

Pasiune, mister, rațiune, umor fin. O carte fabuloasă!

Sofia – Salomé, ce transfigurare păgână a simțurilor! Foc mistuitor, înăbușit după ardere în cenușa vrajbei! Iad? Fetișism? Păcat? Blasfemie? Resemnare? Fiecare e liber să se raporteze la ele, cum crede sau cum poate, în timp ce inocența copilăriei este mișelește pângărită. Iubirea? Oare iubirea rămâne veșnica promisiune? Devine căutare? Devine strigăt? O luptă stingheră corp la corp cu lupii trecutului, cu iluziile noastre…

Amalia Elena Constantinescu – doctor în Filologie, scriitoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România

 

În splendidă solitudine, lupul își urmează doar propriile reguli, el este metafora vie a minții detașate de spiritul de grup, un simbol arhietipal al libertății, al nesupunerii, al autenticității, dar și al umbrei.

Am vrut să încep recenzia cu acest citat, doar aşa, să arăt că mi-a plăcut de la prima pagină. 🙂

Câte idei tentante am întâlnit în cartea asta; câte personaje de cinci stele construite cu mai multă tehnică decât podurile din NY; câte pasaje mişto; câte teorii despre viaţă, despre moarte, despre iubire…

Mi-a captat atenţia încă de la primele pagini. Ştiam că de data aceasta, cartea Nataşei va fi scrisă din perspectivă masculină (10+ pentru asta) şi eram foarte curios să văd cum anume înţelege o femeie bărbaţii. Îi înţelege, presupun. Depinde de firea fiecăruia.

Cel mai mult mă bucur că am fost scutit de un început teribil de plictisitor care Continuă lectura

Anunțuri

Lupii trecutului. Sofia – Citate

„În splendidă solitudine, lupul își urmează doar propriile reguli, el este metafora vie a minții detașate de spiritul de grup, un simbol arhietipal al libertății, al nesupunerii, al autenticității, dar și al umbrei.”

„Femei, ele sunt topite după metrosexuali d-ăştia, să îşi împrumute ceara epilatoare, să se scuipe-n oglindă unul pe altul, să se sfătuiască dacă bretonul să fie pe stânga sau pe dreapta.”

„Mirosea îmbătător a vanilie, a fum de ţigară şi-a inspiraţie.”

„Rapsodia mării, recviemul raţiunii mele…” Continuă lectura

Noroi, transpiraţie şi lacrimi – Recenzie

bear-grylls---noroi_-tanspiratie-si-lacrimi

Autor: Bear Grylls

Titlu original: Mud, sweat and tears

Citate: Noroi, transpirație și lacrimi

Anul apariției: 2011

Editura: Nemira

Nota: 5/5

Descriere

Bear Grylls a plecat întotdeauna în căutarea marilor aventuri. A copilărit într-o insulă bătută de vânturi de pe coasta Angliei, unde a învăţat de la tatăl lui să navigheze pe mări şi să urce pe stânci de la o vârstă fragedă. Nu a trecut mult şi micul explorator se furişa în expediţii de alpinism care ţineau toată noaptea.

Apoi, student la prestigiosul Eton College, Bear şi-a găsit un sens în viaţă prin alpinism şi arte marţiale. Aşa a ajuns la poalele munţilor Himalaya şi după aceea s-a pregătit cu un mare maestru de karate în inima Japoniei, o experienţă care i-a adus centura neagră 2 ani. Întors acasă, a început să se antreneze împreună cu trupele speciale britanice SAS (Serviciile Speciale Aeriene), o experienţă care îl va împinge la limitele rezistenţei fizice şi mentale.

Dar urmează dezastrul. Bear îşi rupe spatele în trei locuri, într-un accident petrecut în timp ce zbura cu paraşuta în Africa. Doctorii nu-i mai dau şanse să meargă vreodată. Dar iată că după numai 18 luni, la doar 23 de ani, Bear devine unul dintre cei mai tineri alpinişti care escaladează Everestul. Şi acesta e doar inceputul nemaipomenitelor lui aventuri in lumea larga.

Cunoscut si admirat de milioane de oameni ca protagonistul emisiunii TV Man vs. Wild, Bear Grylls a supravietuit in locuri si situatii in care multi nu s-ar aventura. In aceasta carte ne spune povestea emotionanta a unei vieti pline de curaj, indrazneala si putere, de neratat pentru orice cititor pasionat de aventuri.

 

Cea mai bună carte pe care am citit-o în ultimi… doi ani, să zicem?

Autobiografia lui Bear Grylls este, fără îndoială, cea mai fascinantă autobiografie pe care care am citit-o în viaţa mea, iar ca orice elev din România am fost nevoit să citesc câteva astfel de cărţi. Îmi este greu să vă prezint ce se întâmplă de fapt aici fără să dau spoilere, dar o să merg pe ideea că un spoiler bun de obicei face oamenii să citească cartea.

Noroi transpiraţie şi lacrimi, singura carte scrisă de Bear Grylls care s-a tradus la noi, rivalizează şi depăşeşte lejer orice carte motivaţională pe care am citit-o eu vreo dată, nu e vorba de sfaturi, nu e vorba de idei, concepte şi credinţe, e vorba despre Continuă lectura

Noroi, transpirație și lacrimi – Citate

FotorCreated

„Minus douăzeci de grade. Mişc degetele, dar sunt tot reci ca gheaţa. Rănile de la degerături nu te lasă să uiţi. Everestul e de vină pentru asta.”

„Viaţa înseamnă doar supravieţuire.”

lojoijo

„Cei tineri nu ştiu suficiente pentru a fi prudenţi, de aceea încearcă imposibilul şi îl ating, generaţie după generaţie.
PEARL S. BUCK” Continuă lectura

Marat – Citate

Închideţi ochii şi imaginaţi-vă  pentru o clipă un univers copleşitor pentru el însuşi, care a zămislit în vastitate, o intenţie numită iubire; intenţia a devenit potenţial şi a luat forma unei sfere plutind lin în spaţiu, înaintea timpului.” Continuă lectura

Nu neapărat poezie, dar ceva să aibă versuri.

Nu ești tu, sunt eu

Nu ești tu de vină, sunt eu
Eu sunt ăla care nu mai suporta presiunea datoriei,
presiunea familiei tale,
cârjele care mă loveau,
râcăitul ce semăna izbitol de mult cu sunetul unei ciori pe moarte,
Smiorcăitul în miezul nopții…
Drama.
Nebunia.
Prostia.
Nu ești tu de vină că nu mai am un rinichi.
Eu sunt.
E vina mea că nu l-am omorât pe frate-tu când am avut ocazia…

Jumătate de oră de praf și o oră de modernitate

Jumătate de oră de praf și o oră de modernitate

 

Aprinzi becul.
Aprinzi și televizorul să ai zgomot de fundal pentru creierul tau gălăgios.
Te autolansezi într-o polemică fără sens care oricum ar fi tot nu o să te facă să te schimbi.
Care, oricât de poetic ar suna, tot nu o să te facă să nu mai mănânci în public.

Te plictisești.
Mai ieși din casă să-ți consumi neuronii cu alte chestii inutile,
doar așa, să mai schimbi registrul/peisajul.
Mergi la o curvă, Continuă lectura