Nu neapărat poezie, dar ceva să aibă versuri.

Nu ești tu, sunt eu

Nu ești tu de vină, sunt eu
Eu sunt ăla care nu mai suporta presiunea datoriei,
presiunea familiei tale,
cârjele care mă loveau,
râcăitul ce semăna izbitol de mult cu sunetul unei ciori pe moarte,
Smiorcăitul în miezul nopții…
Drama.
Nebunia.
Prostia.
Nu ești tu de vină că nu mai am un rinichi.
Eu sunt.
E vina mea că nu l-am omorât pe frate-tu când am avut ocazia…

Anunțuri

5 gânduri despre &8222;Nu neapărat poezie, dar ceva să aibă versuri.&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s